Malurile sinuoase ale Colentinei au adapostit din cele mai vechi timpuri numeroase asezari omenesti favorizate de conditiile naturale ale acestei zone. Datorita cercetarilor arhelologice s-a dovedit continua si intensa locuire umana. S-au descoperit: o vatra de locuire paleolitica ,o asezare neolitica, 8 din epoca bronzului, 4 din epoca fierului, 12 din secolele al III-lea–al IV-lea, 2 din secolele al VI-lea–al VII-lea, 5 din secolele al IX-lea–al XI-lea, un tabu al vietii pe aceste zone.

Ca urmare a cercetarilor efectuate a fost identificata cea mai veche asezare de pe teritoriul actual al orasului Buftea, satul medieval Manesti de pe râul Colentina—asezare dovedita înca din perioada lui Mircea cel Batrân, mentionat pentru prima oara într-un hrisov dat de Alexandru al II-lea lui Mircea Voievod la 15 iunie 1577 prin care Domnul daruia satul „cu tot hotarul” dupa ce-l mostenise de la bunicul sau Mihnea.

Buftea, devenit oras prin Hotarârea Consiliului de Ministri nr. 1113 din 27 mai 1968, este mentionat pentru prima data în hrisoavele vremii la 20 iulie 1752. Noua localitate cuprinsa în documente era continuatoarea satului Manesti.

Locuitorii orasului au participat la razboiul de independenta al României din 1877-1878, precum si la primul razboi mondial, numele celor morti atunci fiind scrise pe Monumentul Eroilor din centrul orasului.

Datorita Printului Barbu Stirbei, s-a realizat Fabrica de Conserve (1903), Fabrica de Vata (1900), Scoala profesionala (1902), Liceul (1924), Biserica Sfânta Varvara (1934), Ateneu Popular (1934), Biblioteca Populara (1924).

La Buftea s-a semnat Tratatul Preliminar de Pace între România si Puterile Centrale la 5-18 martie, pe baza caruia încep la Bucuresti la 9-22 martie tratativele în vederea încheierii pacii. Parafarea tratatului preliminar a avut loc la Palatul lui Stirbei din Buftea semnat de guvernul condus de Alexandru Marghiloman.

Economia orasului Buftea cunoaste integrarea si orientarea ei în economia de piata. S-a schimbat peisajul industrial al orasului, s-au înfiintat unitati private de o importanta deosebita, s-au înfiintat societati comerciale pe diferite profile, s-au construit doua hale moderne, s-a dat în folosinta o Statie de benzina în zona Cartierul Cinematografic, s-a înfiintat sistemul bancar. Resursele naturale ale solului acestei zone au oferit conditii din cele mai favorabile dezvoltarii agriculturii. Ocrotirea sanatatii si asistentei sociale au cunoscut o dezvoltare substantiala. S-a extins reteaua de gaze si apa.

În domeniul vietii spirituale s-a construit o biserica în Cartierul Studio.

În domeniul învatamântului s-a acordat o noua orientare corespunzatoare cerintelor actuale introducându-se studiul informaticii si a religiei.

S-a înfiintat sistemul prestarilor de servicii si al transportului de calatori, astazi opereaza doua linii de transport calatori.

S-a dat în folosinta centrala pentru alimentarea cu energie termica a Liceului Industrial "Acd. Dumitru Dumitrescu".

A intrat în traditia orasului organizarea Târgului de Toamna precum si a târgului saptamânal de animale.

În Buftea se afla numeroase vestigii istorice: Palatul Barbu Stirbei, Capela, biserici, monumente istorice (Biserica din Cartierul Buciumeni construita în 1787, Manastirea Carna), Monumentul Eroilor 1916-3918, Casa taraneasca (1891), Conacul lui Otetelesteanu.

Dar în acelasi timp, de orasul Buftea este legat numele unor personalitati care s-au nascut pe aceste meleaguri sau au desfasurat o vie activitate. Printre acestia, se numara pe acad. Dumitru Dumitrescu, prof. dr. Tutunaru Dumitru, sculptorul Ion Vlad, poetul Dimitrie Stelaru, prof. dr. docent Florea Oprea.

Prin conditiile sale naturale, Buftea este un important obiectiv turistic, având în vedere asezarea de care dispune înconjurat de o salba de lacuri, Parcul Stirbei si Baza Turistica „Calul Balan”.

sursa: wikipedia.org